MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI PROTECȚIEI SOCIALE

DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ CLUJ

CLUJ-NAPOCA  STR. GEORGE COSBUC  NR.2

    e-mal: dmpscluj@upcmail.ro

    http://www.dgmsscj.ro

Tel. 0264 597125 ; fax 0264 598060

 

 

 

 

 

 

 

 

RAPORT JUDEȚEAN

DE MONITORIZARE

PRIVIND

INCLUZIUNEA SOCIALĂ

2008

 

 

 

 

Cluj Napoca-2009 

 

 

 

 

 

Problematica sărăciei și a incluziunii sociale a devenit un punct esențial pe agenda politică a diferitelor state ale lumii. Ca urmare, s-au adoptat la nivel european și mondial o serie de obiective comune, ținte și priorități de acțiune care să conducă la combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, prin reforme interne. Județul Cluj prin Planul Județean Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale s-a aliniat acestor cerințe, încercând să transpună la nivel județean politicile naționale din acest domeniu.

 

 

CONTEXT SOCIO- ECONOMIC

 

          Județul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a țării, între paralelele de 47°28" în nord și 46°24" în sud, respectiv meridianele de 23°39" în vest si 24°13" în est. Se întinde pe o suprafață de 6674 kmp desfășurată în zona de contact a trei unități naturale reprezentative : Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei și se învecinează la nord-est cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud, la est cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu județele Bihor și Sălaj.

                Relieful este predominant deluros și muntos, altitudinile maxime înregistrându-se în masivele Vlădeasa  1842  m și Muntele Mare  1826 m , iar altitudinea minimă la ieșirea Someșului din județ 227m.

                Rețeaua hidrografică este reprezentată de râurile: Someșul Mic inclus aproape integral în cuprinsul județului, Crișul Repede și Arieșul inferior, lacuri naturale și iazuri ( Cătina Popii I și Popii II, Geaca, Țaga etc.) și de lacurile de interes hidroenergetic : Beliș-Fîntînele, Tarnița și Gilău.

                Apele de adâncime sunt mai slab reprezentate și se caracterizează prin mineralizare ridicată. Izvoare minerale sulfatate, calcice, clorosodice, relativ bogate, se găsesc la Dezmir, Cojocna, Gădălin, Sic, Gherla, Leghia, Someșeni, Turda etc.

                Prin poziția sa, județul Cluj beneficiază de un climat continental moderat.

                În sectorul muntos (masivele Vlădeasa și Muntele Mare), mediile anuale ale temperaturii aerului sunt de 2° C, iar în restul teritoriului de 6° C. Amplitudinile termice anuale au valori cuprinse între 17 - 19 ° C în zona montană și cresc la 23-25 ° C în regiunile deluroase, de podiș și câmpie.

                Precipitațiile se repartizează inegal, cu cantități minime în zona Turda - Cîmpia Turzii (cca 550 mm) și maxime în masivul Vlădeasa (cca 1400 mm).

                În medie, valorile anuale ale precipitațiilor ajung la 600 - 650 mm în Câmpia Transilvaniei,  650 - 700 mm în podișul Someșan și peste 900 - 1000 mm  în zonele muntoase.

                Județul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecția unor importante magistrale feroviare și rutiere care-i asigură legături cu toate zonele țării. De asemenea, aeroportul din  municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente și rapide cu capitala țării atât pentru cerințele județului cât și pentru ale unor localități limitrofe.

                Județul Cluj dispune de bogate și variate resurse naturale.

                Minereurile de fier au intrat în circuitul economic din anul 1962, prin exploatările de la Căpușul Mic și Băișoara, fiind efectuate pe parcurs și o serie de prospecțiuni geologice la Vlaha, Săvădisla și Cacova Ierii. Combustibilii minerali sunt reprezentați prin cărbunii bruni exploatați în zona Ticu-Dâncu-Băgara și turbă, exploatată în sectorul Călațele și Căpățâna. Există, de asemenea, un dom gazeifer la Puini în Câmpia Transilvaniei.

                Pe lângă minereuri de fier și combustibili minerali, există în județ, o gamă variată de minerale utile și roci, între care: cuarț în Muntele Mare și în perimetrul localității Someșul Rece (unde se găsește și feldspat),  dacite și andezite în masivul Vlădeasa și în perimetrul localităților Morlaca, Bologa,  Poieni,  Săcuieu,  Stolna  și  Iara,  granite  în  masivul  Muntele Mare,  calcare și dolomite utilizate pentru fabricarea lianților (var, ciment), exploatate la Săndulești, Tureni, Surduc, Buru,Poieni etc., tufuri calcaroase de buna calitate cu cariere la Tioc-Cornești, nisipuri caoline la Popești, Topa, Băgara, Gârbau etc., sare, cu însemnate rezerve la Ocna Dejului, Turda, Cojocna, Sic, Nireș, balastiere pe Someșul Mic la Gilău, Florești și pe Arieșul inferior.

                Reședința județului este municipiul Cluj-Napoca .

                Județul Cluj se compune din 81 de unități administrativ teritoriale:

·          5 municipii

·          1 oraș

·          75 de comune

                La 1  iulie 2005 în județul Cluj erau înregistrați 694511 de locuitori., iar la 1 iulie 2007 populatia judetului Cluj era de 692316 locuitori, deci în scădere, tendință înregistrată și la nivel național.

Principalele aglomerări urbane se întâlnesc în cele 5 municipii, acestea fiind  și principalele centre de atracție pentru forța de muncă.

Structura populației după mediul de rezidență

Structura populației

Pop. Jud. Cluj iulie 2005

Pop. Jud Cluj iulie 2007

Pop. Jud Cluj iulie 2008

Total locuitori, din care:

694511

692316

691989

    - în mediul urban

465506

464377

462642

    - în mediul rural

229005

227939

229347

Sursa: Direcția Regională de Statistică

                Majoritatea populației județului Cluj este de etnie română, aproximativ 79.4%, 17,4% sunt maghiari și 2,8% romi (conforma datelor de la recensământul populației din 2002). În județ mai trăiesc și alte naționalități minoritare: germani, ucraineni, ruși, evrei etc.

                Populația stabilă, după etnie, la recensământul populației și locuințelor din anul 2002

Etnie

Populația

Total județ

702755

Români

557891

Maghiari

122301

Romi

19834

Ucraineni

203

Germani

944

Ruși lipoveni

73

Turci

38

Tătari

15

Sârbi

24

Slovaci

40

Bulgari

20

Croați

3

Greci

152

Evrei

250

Cehi

9

Polonezi

30

Italieni

124

Chinezi

15

Armeni

63

Ceangăi

7

Sursa: Direcția Regională de Statistică

 Structura pe grupe de vârstă a populației

 

2007

2008

Grupa de vârstă

Total

Masculin

Feminin

Total

Masculin

Feminin

0 - 4 ani

30062

15525

14537

31219

16087

15132

5 - 9 ani

29189

14833

14356

28658

14590

14068

10 -14 ani

31401

16156

15245

30775

15825

14950

15 - 19 ani

48450

24099

24351

44980

22381

22599

20 – 24 ani

59056

29023

30033

58759

28867

29892

25 - 29 ani

58755

29338

29417

57204

28615

28589

30 – 34 ani

56453

28329

28124

58229

29300

28929

35 -39 ani

58723

29627

29096

55101

27797

27304

40 – 44 ani

40334

20151

20183

46358

23217

23141

45 – 49 ani

45135

21976

23159

42930

21008

21922

50 -54 ani

50768

24617

26151

50741

24527

26214

55 – 59 ani

43726

20676

23050

45309

21424

23885

60 - 64 ani

35089

16048

19041

35940

16551

19389

65 – 69 ani

34732

15273

19459

33774

14757

19017

70 -  74 ani

29075

12071

17004

29321

12156

17165

75 – 79 ani

22572

9150

13422

22912

9275

13655

80 – 84 ani

12786

4840

7946

13191

4989

8202

85 ani si peste

6010

2191

3435

6588

2373

4215

Total

692316

333923

358009

691989

333739

358268

Se constată o tendință de îmbătrânire a populației județului. Dacă în 2005 poulația cu vârsta de peste 65 de ani era de 103065 persoane(14,8%) din totalul de 694511 în 2007 erau 105175(15,2%) dintr-un total de 692316. În 2008 15,28% din populația județului Cluj avea vârsta peste 65 de ani.Tendința este și mai evidentă în mediul rural, unde procentul populației în vârstă de peste 65 de ani în total populație este de 21%.

 

Populatia judetului Cluj la 1 iulie 2007/1 iulie 2008- Sursa: Direcția Regională de Statistică

 

 

Factorii de dinamică economică

 

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare.

Din perspectivă economică, județul Cluj domină regiunea de Nord Vest, Municipiul Cluj Napoca  fiind un puternic centru universitar, contribuie în mod decisiv la creșterea economică a județului.

Până la această dată în județul Cluj au fost înființate 3 parcuri industriale:Tetarom I, II și III .Conform contractelor încheiate aici se vor înființa 11140 locuri de muncă.

                Conform aceleiași surse la sfârșitul anului 2006 în județul Cluj erau 23297 unități economice active.

               

La sfârșitul anului 2007 în județul erau 25623 unități economice active.

An

Total

Din care pe clase de marime, după numărul de salariați

0-9

10-49

50-249

250 si peste

2006

23297

20563

2248

406

80

2007

25623

22578

2530

438

77

Sursa: Direcția Regională de Statistică

 

Cea mai semnificativă creștere se înregistrează la unitățile mici.

 

Câștigul salarial mediu net lunar în anul 2008 a fost următorul:

 

2007

2008

dec.

ian.

feb.

mar.

apr.

mai

iun.

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

Total județ Cluj

1344

1228

1193

1339

1339

1346

1347

1400

1361

1358

1406

1443

1548

Agricultură, vânătoare și servicii anexe, Silvicultură și Piscicultură

1132

967

931

969

976

948

980

1022

1126

1077

1045

1106

1167

Industrie și construcții *)

1255

1097

1122

1201

1230

1250

1280

1308

1285

1284

1299

1301

1425

Servicii *)

1404

1315

1241

1433

1413

1412

1393

1462

1413

1408

1476

1535

1626

 

Sursa: Direcția Regională de Statistică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Evoluția venitului net lunar.

Datele actuale nu permit examinări sau estimări relevante a nivelurilor locale de sărăcie.  Există o corelație directă între sărăcie și existența unui loc de muncă și lipsa unor slujbe permanente în zonă, lipsa unui loc de muncă permanent simțindu-se cel mai tare în zonele rurale, unde predomină munca sezonieră, dar factorii care contribuie la accentuarea stării de sărăcie sunt:

·        în zona rurală:

• accentuată tendință de îmbătrânire;

• nivelul extrem de mic al pensiilor ca foști membri ai cooperativelor agricole de producție și persoane dependente de VMG;

• acces dificil la servicii sociale și medicale specializate;

• costul ridicat al transportului în condițiile de navetă;

• infrastructură rurală insuficient dezvoltată;

• un segment important de populație în vârstă, deținători de terenuri slab productive, care nu pot beneficia de venitul minim garantat, numit în continuare VMG, și care nu au resurse financiare și fizice de a exploata aceste terenuri și de a obține venituri.

·        în zona urbană:

• pensii mici și venituri insuficiente pentru acoperirea nevoilor zilnice;

• condiții improprii de locuit în special în cazul familiilor numeroase

• insuficiența locuințelor sociale pentru tinerii care provin din instituțiile de îngrijire ;

• costurile foarte ridicate ale utilităților

• costurile foarte ridicate ale locuințelor  în municipiul Cluj- Napoca

Infrastructura de transport și comunicații

 

                Lungimea totală a rețelei de drumuri comunale din județul Cluj este de 912,683 KM. Drumurile comunale sunt în administrarea consiliilor locale, care pentru modernizarea și îmbunătățirea condițiilor de trafic accesează fonduri pentru reabilitarea și întreținerea acestora.

                Drumurile județene din județ sunt în administrarea Consiliului Județean prin Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Privat a Județului Cluj.

                La 31.12. 2007 în județul Cluj erau 345 de kilometri de drumuri naționale și autostrăzi și 1374 kilometri de drumuri județene .

                Lungimea liniilor de cale ferată în exploatare din județul Cluj este de 232 kilometri.

 

Ocupare

 

Județul Cluj are o rată a șomajului constant mai scăzută decât media înregistrată la nivel de  țară.  Rata șomajului a fost constant în scădere în ultimii ani. Începând cu 2008 rata șomajului înregistrează o creștere la nivel de județ, tendință  înregistrată și la la nivel național datorită conjuncturii economice nefavorabile.

AN

2004

2005

2006

2007

2008

 RATA SOMAJ

5.2

4.5

3.5

3.1

2.9

 

 

 

 

 

 

Rata șomajului 2004-2008 -Sursa AJOFM Cluj

 

                La sfârșitul lunii ianuarie 2009 rata șomajului  la nivel județean era de 3,3 iar la sfârșitul lunii februarie 2009 era de 3,7.

                Încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă ca urmare a acțiunilor și activităților de stimulare a ocupării sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Sursa AJOFM Cluj

 

 

Sursa AJOFM Cluj

 

                Ca urmare a subvenționării locului de muncă pentru persoanele cu handicap au fost încadrate în muncă 26 de persoane. Dintre acestea 7 erau femei și 19 bărbați. După mediul de proveniență 25 de beneficiari sunt din mediul urban. 24 dintre cele 26 de persoane cu handicap încadrate în muncă au vârsta  sub 35 de ani.

 

 

 

 

 

 

ASISTENȚĂ SOCIALĂ

 

Activitățile desfășurate în acest domeniu la nivel județean de către instituțiile abilitate au avut ca  scop reducerea sărăciei, a excluziunii sociale și creșterea calității vieții diferitelor grupuri vulnerabile, și anume:

·          Copii

·          Tineri dezinstituționalizați

·          Persoane cu dizabilități

·          Persoane vârstnice

·          Persoane toxico-dependente

·          Victime ale violenței în familie

·          Victime ale traficului de persoane

·          Alte categorii defavorizate

 

Copii

 

Eforturile autorităților atât  la nivel județean cât și local s-au concentrat asupra dezvoltării serviciilor alternative instituționalizării.

În anul 2008 Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Cluj a intervenit pentru soluționarea a 205 cazuri de copii a căror situație în propria familie impunea intervenția specialiștilor.

Dintre cei 205 copii, 150 de copii au fost menținuți în familie sau reintegrați în familia extinsă, iar pentru 41 de copii a fost luată o măsură de protecție specială.

Tot pentru a preveni instituționalizarea copiilor și separarea lor de părinți, 14 cupluri mamă-copil au beneficiat de asistare în Centrul Maternal.

În categoria acțiunilor de prevenire a abandonului copiilor se înscrie și activitatea echipei mobile de planning familial de la nivelul Direcției care în anul 2008 a lucrat cu 648 de beneficiari.Principalele obiective ale acestei activități  au fost prevenirea sarcinii nedorite și a răspândirii bolilor cu transmitere sexuală.

O problemă identificată în anul 2008 este cea a copiilor cu părinți plecați în străinătate. Acești copii au rămas fie singuri fie în grija unor rude, (de cele mai multe ori fără a înștiința autoritățile în vederea stabilirii unor măsuri de protecție pentru copii).

Pe raza județului Cluj, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a identificat 2116 copii în astfel de situație. Pentru 24 a fost instituită o măsură de protecție specială.

 

Tineri dezinstituționalizați

 

Integrarea soci-profesională a tinerilor care provin din centrele de plasament reprezintă un obiectiv important al activității în domeniul protecției copilului. Conform datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj, fiecare centru de plasament sau unitate de tip familial are propria strategie prin care acești tineri sunt pregătiți pentru o viață independentă.

În anul 2008, la nivel de județ au fost înregistrate 30 de cazuri de absolvenți. Dintre aceștia 21 au părăsit sistemul de protecție, fiind  integrați socio-profesional, iar 9  au ales să-și continue studiile în învățământul superior.

 

Persoane cu dizabilități

 

                Conform datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului principalul obiectiv pe acest segment de populație l-a constituit crearea și dezvoltarea sistemului de servicii sociale comunitare care să vină în sprijinul persoanelor cu handicap neinstituționalizate.

În acest scop au fost implementate la nivel județean două proiecte Phare cu finanțare nerambursabilă.

-                      “Centrul de Informare și Consiliere” a cărui principal obiectiv este îmbunătățirea gradului de informare al persoanelor cu dizabilități și persoanelor vârstnice cu privire la drepturile și obligațiile sociale care li se cuvin, cât și creșterea calității vieții prin oferirea de consiliere specializată beneficiarilor și familiilor acestora.

-                      Centru de zi „Abilitați persoanele cu dizabilități! Integrarea prin munc㠖 de la teorie la fapte” proiect desfășurat în parteneriat cu fundația Estuar. Obiectivul principal al proiectului îl constituie instruirea/ “împuternicirea” unui număr de 50 de adulți cu dizabilități psihice din comunitatea clujeană pentru piața muncii, respectiv sensibilizarea potențialilor angajatori și a comunității în ceea ce privește angajarea persoanelor cu dizabilități psihice pe piața muncii. Ca urmare a acestui proiect au fost încadrate în muncă 10 persoane cu probleme de sănătate mintală.

O mare atenție a fost acordată integrării profesionale a persoanelor cu dizabilități. Conform Legii 448/2008 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, orice persoană cu dizabilități care dorește să se integreze sau să se reintegreze în muncă are acces gratuit la evaluare și orientare profesională, indiferent de vârstă, tipul și gradul de handicap.

În anul 2008, un număr de 78 de persoane cu dizabilități au solicitat sprijin pentru angajare și au beneficiat de consiliere vocațională. Din cele 78 de persoane care au apelat la serviciile de consiliere vocațională, 30 de persoane cu diferite tipuri și grade de handicap, au fost încadrate în muncă.

 

Sursa DGASPC Cluj

 

Se observă o reducere a numărului persoanelor cu dizabilități angajate începând cu a doua jumătate a anului, datorată mai multor factori: orientarea beneficiarilor către cursuri de calificare și formare de abilități în cadrul proiectelor de formare ale anumitor ONG-uri  (cursuri de web design și proiectare pagini web), reorientarea interesului angajatorilor înspre unitățile protejate ca urmare a facilităților legislative apărute.

În vederea angajării persoanelor cu dizabilități DGASPC a contactat un număr de 260 de agenți economici, direct și telefonic, în scopul prezentării serviciilor de mediere, a raporturilor dintre persoanele cu dizabilități care doresc sa aibă un loc de muncă și angajatori, reglementările Legii 448/2006 în ceea ce privește încadrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități, facilitățile fiscale și drepturile persoanelor cu dizabilități.

Datorită situației economice existente, se prevede o scădere dramatică a integrării în muncă a persoanelor cu dizabilități. Pentru a contracara efectele acestui fenomen DGASPC Cluj va încerca în 2009 să identifice posibile soluții pentru sprijinirea integrării  acestora, în colaborare cu AJOFM Cluj, precum:

-                            organizarea de întâlniri periodice cu agenții economici care sunt unități protejate în vederea identificării problemelor și dificultăților cu care se confruntă

-                            orientarea persoanelor cu dizabilități către Centrele de formare profesională a adulților pentru a se califica / recalifica

-                            colaborarea cu ONG-uri în vederea identificării unor posibilități de colaborare în ceea ce privește integrarea în muncă a persoanelor cu dizabilități

-                            monitorizarea pieței muncii, a cererii și ofertei de locuri de muncă.

Alte măsuri care să vină în sprijinul persoanelor cu dizabilități și a familiilor acestora, în vederea reducerii riscului de excluziune socială, sunt cele legate de îngrijirile la domiciliu.

Acestea se realizează fie prin intermediul asistenților personali fie prin acordarea unei indemnizații de îngrijire. O situație detaliată este prezentată mai jos.

 

 

Sursa DGASPC Cluj

 Sursa DGASPC Cluj

 

Persoane vârstnice

 

                La sfârșitul anului 2008 erau în plată un număr de 181.241 pensionari, din care:

-          pensionari de stat:             158.275

-          pensionari din agricultură   22.966.

   Număr mediu pensionari stat 

- pe localități și categorii

 

TOTAL JUDET CLUJ

 

Cluj-Napoca

Turda

Dej

         TOTAL JUDET CLUJ

158.275

 

95.461

34.948

27.866

                - femei

73.124

46.20%

47416

14.655

11.053

   - limita de varsta

115.498

72.97%

72.038

23.651

19.809

   - anticipata

364

0.23%

299

30

35

   - anticipata partiala

5.358

3.38%

4.250

413

695

   - invaliditate

19.000

12.00%

9.381

6.313

3.306

   - urmas

17.995

11.36%

9.459

4.532

4.004

   - ajutor social

60

0.03%

34

9

17

   - IOVR

201

0.12%

105

65

31

Sursa: CJP Cluj

 

 

Pensia medie de stat:

 

JUDETUL  CLUJ

Cluj-Napoca

Turda

Dej

2007

562

602

510

495

2008

732

779

672

648

           In cursul anului 2008 pensia medie de stat la nivelul județului Cluj  a crescut cu un procent de 30% față de nivelul din anul 2007.

 

Număr mediu pensionari agricultori 

 

TOTAL JUDET CLUJ

 

numar

procent

         TOTAL JUDET CLUJ

22.966

 

                - femei

17.733

77.21%

   - limita de varsta

19.765

86.06%

   - invaliditate

343

1.49%

   - urmas

2.858

12.44%

 

Pensia medie de agricultori

 

JUDETUL CLUJ

2007

227

2008

298

Sursa: CJP Cluj

           În cursul anului 2008 pensia medie de agricultori la nivelul județului Cluj  a crescut cu un procent de 31% față de nivelul din anul 2007.

           In anul 2008, valoarea punctului de pensie a crescut începând cu luna ianuarie 2008 la 581.3 lei (față de 541 lei în luna decembrie 2007) iar începând cu luna octombrie 2008 la 697.3 lei.  

Atât la nivel județean cât și local eforturile s-au concentrat asupra îngrijirilor la domiciliu a persoanelor vârstnice.

Acest tip de serviciu s-a dezvoltat la nivel județean prin inițiativa unor organisme neguvernamentale dar a fost susținut de parteneriatele încheiate cu instituțiile publice.

De îngrijiri la domiciliu au beneficiat în județul Cluj în medie lunar un număr de 1695 persoane vârstnice. Din bugetul local au fost suportate costurile pentru aproximativ 550 persoane, în medie lunar, iar din bugetul organizațiilor neguvernamentale sau a altor reprezentanți ai societății civile pentru 1145 de persoane.

Pe parcursul anului 2008 au fost eliberate 308 atestate și 995 reatestate de îngrijitori la domiciliu pentru persoane vârstnice conform Legii 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

Au fost consiliate primăriile privind aplicarea Legii 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și dezvoltarea unor servicii sociale care să vină în sprijinul acestei categorii de persoane.

Actual în județul Cluj primăriile care aplică prevederile Legii 17/2000 în ceea ce privește angajarea de îngrijitori la domiciliu sunt: Cluj Napoca, Iara, Săvădisla , Frata, Izvoru Crișului și  Cătina.

În anul 2007 au fost eliberate 67 atestate  și 367 reatestate conform Legii 17/2000.

Cu toate acestea în anul 2008 au fost depuse conform datelor furnizate de DGASPC 141 de cereri noi de admitere într-o unitate de tip rezidențial. Față de anul 2007 când au fost depuse 116 cereri, se constată o creștere a solicitărilor.

Conform datelor furnizate de căminele private sunt în așteptare 293 de cereri de intrare în  aceste unități.

Cele 7 cămine pentru persoane vârstnice din județ dispun de o capacitate totală de 340 de locuri.

Din cele 7 cămine 4 sunt private. Capacitatea de care dispun acestea sunt de 207  locuri.

În luna octombrie 2008, DMPS Cluj în colaborare cu primăriile din județ a desfășurat  o amplă campanie de identificare a persoanelor vârstnice din județ a căror venituri se află sub limita de 50 RON. În urma acestei acțiuni au fost realizate peste 300 anchete sociale și  acordate 17 ajutoare financiare în baza OUG nr. 118/1999, în cuantum total de 9500 RON.

 

 

Persoane toxico-dependente

 

Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj a derulat o serie de proiecte și programe naționale și locale în parteneriat cu alte instituții ale statului, dar și cu organisme neguvernamentale care au ca obiect de activitate lupta antidrog.

Acțiunile de prevenire și reducere a consumului de droguri s-au desfășurat în unități școlare preuniversitare și universitare, unități militare, penitenciare, comunitate.

In activitățile de prevenire a consumului de droguri Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj a reușit să implice peste 75 de școli din județ. Au fost organizate o serie de concursuri tematice și sesiuni de informare a tinerilor privind efectele negative ale consumului de tutun, alcool și droguri.

Conform datelor furnizate de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj în primele 10 luni ale anului au fost internați 156 de copii și adolescenți dintre care 52% reprezintă cazuri noi.

Sursa Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj

             Majoritatea tinerilor internați au 15 ani ( 30% ). O incidență mare se constată și la categoria de vârstă 16 ani (27%) și 17 ani (21%). Copiii și adolescenții consumă în proporție de 53% nicotină, 5% alcool, iar 42% consumă combinații de substanțe.

În cazul persoanelor adulte distribuția pe vârste a consumatorilor de droguri este următoarea :

Sursa Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Cluj

Grupa de vârstă cea mai expusă consumului de droguri este cea peste 50 de ani, majoritatea fiind pensionari și dependenți de medicamente. Pe segmentul de vârstă 18-30 ani au fost internate 19  persoane; din intervalul 30-40 ani -13 persoane; pe segmentul 40-50 ani -14 persoane; între 50-60 ani- 19 persoane; numărul persoanelor internate care aveau peste 60 ani a fost de 25.

 

                În vederea cunoașterii amplitudinii fenomenului traficului și consumului de droguri, Centrul a inițiat analize comune cu Brigada de Combatere a Crimei Organizate Cluj, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Cluj, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță Gherla, desprinzând următoarele concluzii:

Brigada de Combatere a Crimei Organizate Cluj în perioada 1 ianuarie –  31 octombrie 2008 a înregistrat 49 infracțiuni incriminate de Legea 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, fiind cercetate 30 de persoane, din care 12 în stare de reținere sau arest preventiv.

Au fost confiscate:

Ø       6 grame de cocaină;

Ø       280 comprimate MDMA(ecsatsy ) + 2,5 grame MDMA (ecsatsy)

Ø       577,6 grame cannabis

Ø       2,1 grame cannabis în amestec cu tutun și 6 țigarete de cannabis în amestec cu tutun

Ø       1 timbru LSD

Ø       2 comprimate piperonal

Ø       15 fiole fortral

Ø       156,6 rezină de cannabis

Situația persoanelor cercetate de DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj în primele 10 luni ale anului 2008 se prezintă astfel:

Ø       Numărul infracțiunilor constate la lg. 143 din 2002 cu modificările și completările ulterioare a fost de 72

Ø       În dosarele soluționate au fost cercetate un număr de 48 persoane, din care: 10 persoane trimise în judecată, față de 38 persoane s-au aplicat sancțiuni administrative

Ø       Au fost confiscate 39 comprimate ecstasy( MDMA ), 25,8 grame rezină de cannabis, 32,2 grame hașiș, 248 grame cannabis, 40 grame skunk și 804 semințe de cannabis

Ø       Începerea urmăririi penale s-a dispus față de 48 de persoane

Ø       Soluțiile date la Serviul Teritorial Cluj:

o         Trimiterea în judecată prin rechizitoriu – 3

o         Scoaterea de sub urmărire penal㠖 5 (din care toate 5 cu aplicarea unei sancțiuni administrative, a amenzii)

Situația persoanelor judecate și condamnate de către Tribunalul Cluj:

Ø       5 persoane au primit condamnări între 1 an și 5 luni și 10 ani;

Ø       Vârsta celor care au consumat este cuprinsă în intervalul 24-34  ani;

Ø       toți cei 5 condamnați sunt de sex masculin;

Ø       Starea civilă a celor condamnați: 3 casătoriți și 2 necăsătoriți;

Ø       Substanțele consumate: 4 cannabis, 1 MDM și cocaină

 

Victime ale violenței în familie

 

        În anul 2008 au fost înregistrate 91 de cazuri de violență în familie.

                În județul Cluj a fost desfășurată campania “Cele 16 zile de Activism Internațional Împotriva Violenței de Gen”  desfășurată în perioada 25 noiembrie- 10 decembrie 2008. Campania a fost organizată de Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, prin biroul teritorial și a implicat atât reprezentanți ai autorităților publice locale cât și organisme non-guvernamentale.    

Adăpostul destinat Victimelor Violenței în Familie din cadrul DGASPC Cluj a oferit pe parcursul anului 2008 servicii unui număr de 26 femei și  37 copii.

 

Situația beneficiarilor în cursul anului 2008:

Total persoane rezidente in anul 2008

Femei

Copii

Intrări

(cazuri)

Ieșiri

(cazuri)

Persoane rezidente în Adăpost la data de

31.12.2008

63

26

37

26

20

Femei

Copii

6

7

 

 

Situația beneficiarilor dupa ieșirea din Adăpost:

-          14 cazuri de reîntoarcere la domiciliul agresorului

-          3 cazuri de reintegrare în familia extinsă

-          2 cazuri- angajare, stabilirea unui alt domiciliu

-          1 caz –externare pentru nerespectarea Regulamentului de Ordine Interioară.

 

 

 

Victime ale traficului de persoane

 

În cadrul Direcției Generale de Asistență Sociala și Protecția Drepturilor Copilului Cluj funcționează compartimentul de Asistență pentru Victimele Adulte ale Traficului de Persoane. Principalele acțiuni desfășurate în  2008 de către acest compartiment au fost:

-          Realizarea unui proiect de prevenție la nivelul județului Cluj cu tema: “Implicarea reprezentanților comunităților locale în prevenirea și combaterea traficului de ființe umane”. În perioada noiembrie-decembrie 2008, au fost realizate 5 întâlniri de informare, la care au participat 44 de asistenți/lucrători sociali din 42 de primării de pe raza județului Cluj. Au fost distribuite 500 pliante  și 100 de afișe, pentru informarea privind traficul de persoane.

Scopul acestor întâlniri a fost acela de informare asupra fenomenului de trafic de persoane și de formare de persoane “cheie” la nivelul comunităților locale, capabile să sesizeze situații de risc pentru trafic și să intervină preventiv. Proiectul acesta continua și în anul 2009.

-          Organizarea unei campanii de prevenție organizată cu ocazia zilei de 18 octombrie - zi europeană de luptă împotriva traficului de persoane.  arată necesitatea implementării de măsuri mai ferme la nivel național și internațional pentru a îmbunătăți rezultatele obținute în lupta continua împotriva acestui fenomen.

Scopul evenimentului, realizat timp de 7 zile in Cluj-Napoca și Turda, a fost acela de a sensibiliza populația pentru înțelegerea fenomenului și eliminarea atitudinilor de subestimare a riscurilor privind traficul de persoane. Parteneri în program au fost: Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Cluj (ANITP – Cluj),  Fundația „World Vision România”,  Centrul Rațiu pentru Democrație – Turda.

                Datele statistice furnizate de Agenția Natională Împotriva Traficului de Persoane, arată, la nivelul țării, pe anul 2007, existența unui număr de 1777 persoane declarate victime ale traficului de persoane.

În proporție aproximativ egală, atât femeile cât și bărbații pot deveni victime ale acestui fenomen, declarându-se, sau fiind identificate ca victime, la vârsta adultă în marea majoritate a cazurilor.

În ceea ce privește asistența acordată la nivelul județului Cluj, pe anul 2008, raportul pe criterii de sex indică femeile ca fiind cele care solicită cu o mai mare frecvență serviciile oferite de instituțiile abilitate.

La nivelul anului 2008 în județul Cluj au existat un număr de 4 persoane – victime ale traficului de persoane care au acceptat servicii de asistență.

PRESTAȚII SOCIALE:

Situația privind beneficiarii de ajutor social

 

 

Existente în plată la sfârșitul anului 2005

Existente în plată la sfârșitul anului 2006

Existente în plată la sfârșitul anului 2007

Existente în plată la sfârșitul anului 2008

1.

Persoane singure

2439

1917

1664

1577

2.

Familii cu 2 persoane

1454

1110

823

737

3.

Familii cu 3 persoane

1374

1005

689

592

4.

Familii cu 4 persoane

921

691

458

377

5.

Familii cu 5 persoane

588

446

293

266

6.

Familii cu peste 5 persoane

493

435

280

250

7.

TOTAL

7269

5604

4207

3799

 

 Situația privind numărul de ajutoare sociale plătite

 

Nr.

crt.

Categoria de

beneficiari

Ajutoare plătite

 

 

 

Numărul mediu lunar 2005

Numărul mediu lunar 2006

Numărul mediu lunar 2007

Numărul mediu lunar 2008

 

1.

Persoane singure

1933

1898

1594

2096

 

2.

Familii cu 2 persoane

1144

1147

812

989

 

3.

Familii cu 3 persoane

1051

1052

700

722

 

4.

Familii cu 4 persoane

712

741

506

545

 

5.

Familii cu 5 persoane

427

430

313

330

 

6.

Familii cu peste 5 persoane

357

386

292

337

 

7.

TOTAL

5624

5654

4217

5019

 

               

Suma totală plătită în județul Cluj cu destinația ajutor social în 2008 a fost de 5705148 Ron, cu 958951 Ron mai puțin față de anul 2007. În 2006 suma plătită pentru beneficiarii de ajutor social în județul Cluj era de 8806509,5 Ron iar în 2005 de 8310606,4 Ron.

                Dacă la sfârșitul anului 2005 erau în plată 7269 de beneficiari de ajutor social în anul 2008 numărul acestora scade la 3799.

Evolția plăților și beneficiarilor

 Ajutorul de urgență

  Nr.

  rd.

Sursa de finanțare

Numărul de ajutoare

2006

Total sume plătite în 2006

RON

Numărul de ajutoare

2007

Total sume plătite în 2007

RON

Numărul de ajutoare

2008

Total sume plătite în 2008

RON

1.

bugetul local

(acordate potrivit Legii nr.416/2001)

1195

317600

899

361720

1221

439805

2.

bugetul de stat

(acordate potrivit Legii nr.416/2001)

-

-

21

53000

8

2050

 

Ajutorul in caz de deces

Numărul de ajutoare

2006

Total sume platite

în 2006

Numărul de ajutoare

2007

Total sume platite

în 2007

Numărul de ajutoare

2008

Total sume platite

în 2008

166

47226,8

147

56671

181

85375

Ajutorul pentru încălzirea locuinței

În sezonul rece 2007/ 2008 au fost depuse 115557 cereri pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, iar în sezonul rece 2008/2009 au fost depuse 94365 cereri.

Situația pe sisteme de încălzire este următoarea:

Situația cererilor depuse în vederea acordării ajutoarelor pentru încălzirea locuinței.

Se observă în sezonul rece 2008/2009 o scădere a numărului de cereri depuse față de sezonul 2007/2008 pentru  toate sistemele de încălzire.

Față de ceilalți ani, în anul 2008 au fost introduse ajutoarele suplimentare pentru cei care beneficiază ajutoare pentru încălzirea locuinței cu gaze. Au fost acordate 51210 astfel de ajutoare a căror cuantum variază între 10și 100 de lei.

 

Alocații familiale

 

În anul 2008 au beneficiat de alocație de stat, lunar un număr mediu de 105.000 copii, din care  1820 sunt copii cu handicap.

În anul 2006 în județul Cluj beneficiau de alocație de stat pentru copii în medie lunar, un număr de 118204 copii, iar în anul 2007 116379 copii.

Evoluția numărului beneficiarilor de alocație de stat

În anul 2008 de prevederile Ordonanței de Urgență nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului au beneficiat în județul Cluj în medie lunar 7353 de persoane.  Dintre acestea 6835 beneficiază în medie lunar de indemnizație și 518  de stimulent.

În anul 2007 au beneficiat de indemnizație lunară pentru creșterea copilului un număr de 6899 persoane iar de stimulent 435 persoane, în anul 2006 au fost în medie lunar 6839 de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului  și 296 de beneficiari de stimulent.

Se  observă o creștere constantă a numărului mediu de beneficiari de stimulent .

Evoluția numărului de beneficiari de indemnizație/stimulent lunar pentru creșterea copilului

Din anul 2006 până în prezent s-a constatat o scădere constantă a numărului de beneficiari atât la alocația complementară cât și la alocația de susținere pentru familia monoparentală.

 

Alte prestații acordate prin Direcția de Muncă și Protecție Socială Cluj, respectiv de la 1 noiembrie 2008 prin Agenția Județeană pentru Prestații Sociale și care au rolul de a reduce riscurile de excluziune socială sunt:

·          Alocația pentru nou născuți

·          Legea 482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou născuți

·          Legea 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei 

·          Alocația lunară de hrană pentru persoanele cu HIV/SIDA, reglementată prin Legea 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România și de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave SIDA,

În anul 2008 au beneficiat de acest tip de prestație, în medie lunar, 59 de persoane, dintre acestea 2 sunt copii . Se observă o creștere a numărului de beneficiari ai acestei prestații față de anul 2007 când media lunară  era de 51 și față de 2006 când media lunară de beneficiari era de 46, dintre care 39 de adulți și 7 copii.  

·          Ajutorul rambursabil acordat persoanelor refugiate în baza Legii 122/2006 privind azilul în România.

·          Prestații reglementate de Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Legea nr. 448 / 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap cu modificările și completările ulterioare

 

 

 

 

Nr. crt.

Tipul prestației

Numărul mediu lunar de beneficiari

                                                     sume cheltuite mediu lunar                                                         - lei -

1.

Alocația lunară de plasament în cuantum majorat cu 50 %

16

25.920

2.

Indemnizația pentru creșterea copilului cu handicap, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani

438

3.153.600

3.

Stimulentul lunar până la împlinirea vârstei de 3 ani a copilului

3

3.000

4.

Contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate pentru perioada în care se beneficiază de indemnizația pentru creșterea copilului cu handicap, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani

60

3675

5.

Indemnizația pentru creșterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani, ( părintele a fost beneficiar de indemnizație pentru creșterea copilului conform OUG nr. 148 / 2005 )

60

27101

6.

Indemnizația pentru creșterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art.57, alin.(4), lit.a, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, ( părintele a fost beneficiar de indemnizație pentru creșterea copilului conform OUG nr. 148 / 2005 )

1

128

7.

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului cu handicap în cuantum de 300 lei, acordată persoanei cu handicap care nu realizează alte venituri în afara celor prevăzute la art.57, alin.(4), lit.a, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani

1

473

8.

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului cu handicap în cuantum de 300 lei, acordată persoanei care nu îndeplinește condițiile prevăzute de OUG nr.148/2005 până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani

3

678

9.

Ajutor lunar acordat  persoanei care nu îndeplinește condițiile prevăzute de OUG nr.148/2005 pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 3 și 7 ani în cuantum de 150 lei

2

608

10.

Indemnizație lunară pentru creșterea copilului, acordată persoanei cu handicap care are în îngrijire, supraveghere și întreținere un copil și care nu realizează venituri în afara celor prevăzute la art. 57, alin. (4), lit. a), până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, în cuantum de 450 lei.

7

3277

11.

Ajutor lunar, acordat persoanei cu handicap, pentru creșterea copilului, în cuantum de 150 lei, pentru copilul cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 7 ani

4

664

        Primele dosare pentru acordarea acestor prestații au fost puse în plată în luna iulie 2007.

 

 

 

 

 

Sănătate

 

                La sfârșitul anului 2007 în județul Cluj erau 17 unități spitalicești cu  6431 de paturi. Din care în mediul urban 6086 și în mediul rural 345.

La sfârșitul anului 2008 erau 17 unități spitalicești de stat (cu 6431 paturi) și  6 private.

 Sume cheltuite pentru sănătatea populației în anul 2008:  5.330.000 lei (Sursa: Direcția de Sănătate Publică).

 Morbiditatea raportată de medicii de familie – Primele 5 cauze de îmbolnăvire sunt:

·          Bolile aparatului respirator – 52% din totalul cauzelor de îmbolnăvire

·          Bolile aparatului digestiv – 17%

·          Bolile aparatului genito-urinar – 5%

·          Bolile aparatului osteo-articular – 5%

·          Bolile infecto-parazitare – 4%

Suma aferentă Programelor Naționale de Sănătate derulate prin unități spitalicești din județul Cluj în anul 2008 a fost 4.418.000 lei.

În județul Cluj își desfășoară activitatea  6 asistente comunitare și 8 mediatori sanitari.

Direcția de Sănătate Publică a desfășurat mai multe campanii de Informare-Educare-Comunicare :

·          Campania de promovare a unei alimentații sănătoase și adoptarea unui stil de viață sănătos “Sănătatea ta contează”

o         prezentări și distribuție de materiale referitoare la un stil de viață sănătos în unități de învățământ, comunitățile de romi, în rândul populației din mediul rural și zone izolate.

o         acțiunile au fost realizate în colaborare cu Organizația Studenților Farmaciști, asistentele comunitare și mediatoarele sanitare.

·          Campania de informare-educare-comunicare privind prevenirea infecției HIV/SIDA și promovarea unui comportament responsabil împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală

o         acțiuni de informare și distribuție de materiale informaționale în comunitățile de romi, în unități de învățământ liceal și universitar.

·          Campanii de informare-educare-comunicare a populației pe diverse teme (viroze respiratorii, gripă, trichineloză, boli cu transmitere digestivă, prevenirea îmbolnăvirilor prin boală diareică acută, toxiinfecții alimentare, meningită acută virală, canicula)

o         acțiunile au fost realizate în colaborare cu Organizația Studenților Mediciniști prin informări și distribuție de materiale, în colaborare cu mass-media locală prin publicarea de articole tematice în ziarele locale și anunțuri promoționale la posturile locale de radio și televiziune.

·          Campanie de informare în rândul comunităților de romi privind creșterea adresabilității și accesibilității la serviciile de planificare familială a femeilor de etnie roma.

·          Campania națională de promovare a vaccinării

o         distribuție de materiale informative

o         articole în presa locală

o         emisiuni și interviuri la posturile locale radio-TV

o         deschiderea unui punct de vaccinare în Cluj-Napoca, la S.C.M. MEDFAM GRUP, Str. Constanta nr. 5, care a asigurat vaccinarea tuturor copiilor care s-au prezentat la acest punct pe durata campaniei de promovare a vaccinării; tipurile de vaccinuri administrate au fost decise conform vârstei, având prioritate vaccinarea antipolio și antirujeolică.

Sub sloganul “Să prevenim, să protejăm, să ne vaccinăm”, s-a desfășurat o campanie de conștientizare a  importanței vaccinării copiilor și a respectării dreptului fiecărui copil la vaccinare. 

Campania, s-a adresat în special, grupurilor sociale defavorizate, și a avut ca obiective:

o         creșterea conștientizării factorilor de decizie asupra importanței vaccinărilor, în vederea mobilizării resurselor locale și a dezvoltării unei strategii pe termen lung pentru grupurile defavorizate;

o         creșterea conștientizării populației, creșterea numărului de copii vaccinați, în special a celor sub 3 ani;

o         îmbunătățirea calității serviciilor de vaccinare furnizate de către medicii de familie și îmbunătățirea comunicării și a accesului în comunități a asistentelor medicale comunitare și a mediatorilor sanitari;

o         angajarea cadrelor medicale, a persoanelor cu putere de decizie de la nivel central și local și a mass-media în dezbateri publice asupra dreptului fiecărui copil la vaccinare.

Vaccinarea este una dintre cele mai mari victorii ale omenirii asupra bolilor, o descoperire care, de-a lungul timpului, a reușit să salveze milioane de vieți.

·          Distribuție de materiale de promovare a sănătății (pliante, broșuri, fluturași, afișe)

o         materialele tematice informative au fost distribuite în comunitățile de romi, grădinițe, școli, facultăți, cabinete medicale de medicină de familie din mediul urban și rural, farmacii, magazine, stradal, centrele de zi pentru vârstnici.

Numărul total de medici de familie din județul Cluj este de 351 din care în mediul urban este de 237 iar în mediul rural 114. Indecele județean la 10000 de locuitori este de 5,1.

        În anul 2008 au avut relații contractuale cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate un număr de 349 medici: 236 în mediul urban și 113 în mediul rural.

În anul 2007 în județul Cluj pentru sănătatea populației a fost cheltuită suma de 276.053.000 lei

În anul 2008 a fost cheltuită pentru sănătatea populației suma de 703. 359. 474lei.

1.       Medicamente cu și fără contribuție personală-109 510 760 lei

2.       Medicamente pentru boli cronice                     -  82 986 817 lei

3.       Materiale sanitare utilizate în programe nat.  – 16 010 136 lei

4.       Dializa                                                                  -    4 211 000 lei

5.       Dispozitive medicale                                           -   3 444 000 lei

6.       Asistenta medicala primara                               -  43 732 854 lei

7.       Asistența medicală pentru specialități clinice  -  13 556 160 lei

8.       Asistența medicală în medicina dentară           -    2 782 000 lei

9.       Asistența medicală în specialități paraclinice   - 18 796 120 lei

10.    Acivități medicale de recuperare fizică             -   1 671 000 lei

11.    Servicii de urgență prespitalicești                     - 20 483 000 lei

12.    Servici medicale în unit. med. cu paturi            -383 455 000 lei

13.    Ingrijiri medicale la domiciliu                            -    1 897 000 lei

14.    Prestații acordate într-un stat membru al UE   -      823 627 lei

                Ponderea persoanelor asigurate în sistem public este de aproximativ  88-89 %. Numărul de persoane înscrise la un medic de familie, la data de 31.12.2007 era de 597017, din care 411540 in urban iar în mediul rural 185477.

 

 

 

 

 

Educație

               

În anul școlar 2007-2008 în unitățile școlare  (învățământ primar, gimnazial, liceal și profesional sau ucenicie) erau 98966 elevi. În același an numărul total de unități școlare, inclusiv grădinițe era de 217 în mediul urban și 295 în mediul rural.

În anul școlar 2008/2009 conform datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean Cluj erau cuprinși în învățământul preuniversitar 97804 elevi.

Populatia școlară 2008/2009- Sursa ISJ Cluj

Grupa de vârstă la care se înregistrează cea mai mare incidență a  abandonului școlar este de 11-15 ani.

TIP DE UNITATE

URBAN

RURAL

GRADINITE

102

16

SCOLI CU CLASELE I-IV

8

162

SCOLI CU CLASELE I-VIII

39

110

LICEE, COLEGII NATIONALE

38

1

GRUPURI SCOLARE, COLEGII TEHNICE

22

3

SCOLIDE ARTE SI MESERII

2

2

GRADINITE SPECIALE

1

0

SCOLI SPECIALE

5

1

TOTAL

217

295

Sursa Inspectoratul Școlar Județean Cluj

                Rata de cuprindere pentru învățământul primar în județul Cluj este de 92 % scade la nivelul gimnazial la 85 , 6%, iar în cazul învățământului secundar superior scade la 66,6 %.

 

Număr elevi rromi la nivel județean

(grădință - liceu)

8591

-          Grădiniță

1721

-           I-IV

3780

-          V-VIII

2376

-           IX-XII/XIII

735

Structura populației școlare de etnie roma- sursa ISJ Cluj

 

Gradul de cuprindere în învățământul profesional este de  27,31 %, gradul de cuprindere în învățământul vocațional este de 12,12%. Se observă un grad redus de cuprindere în învățământul vocațional. Ponderea copiilor de 7 – 14 ani necuprinși în sistemul de învățământ în totalul copiilor de aceeași vârst㠖 2,18 % fiind în zonele rurale și în rândul populației rome, rata abandonului școlar  ( ciclul primar și gimnazial ) – 0,46 %.

În anul școlar 2007/2008 au fost înregistrate 165 de abandonuri în mediul rural și 82 de abandonuri în mediul urban.

Sistemul de învățământ oferă posibilități  de școlarizare pentru copiii cu dizabilități, atât în grădinițe și școli speciale, cât și în unitățile de învățămâmt de masă, în clase integrate. Deși educația acestor copii se realizează în continuare cu precădere în unități de învățământ special, se manifestă tendințe de integrare  în învățământul obișnuit. La nivel de regiune, județul Cluj are cea mai mare rată de cuprindere a copiilor cu dizabilități respectiv 36 % într- o formă de învățământ.

 

Locuire

               

O problemă de actualitate este lipsa locuințelor  sociale, lipsa locuințelor pentru  tinerii dezinstituționalizați și locuințe fără utilități a micilor  comunități sărace existente la periferiile urbane. În județul Cluj la sfârșitul  anului 2005 erau monitorizate în zona urbană  2372 persoane fără adăpost.

În ultimii ani s-au făcut pași importanți în vederea găsirii de soluții pentru a reduce acest fenomen.

Deoarece în Municipiul Cluj Napoca, locuințele au prețuri foarte ridicate soluția a fost construirea de locuințe în zonele rurale apropiate de municipiu. În perioada 2004-2005 Consiliul Județean Cluj a construit în parteneriat cu Consiliul Local al Comunei Florești 200 de locuințe pentru tineri, în regim ANL.

                În anul 2008 conform datelor furnizate de Consiliul Local al Muncipiului Cluj Napoca au fost repartizate 274 de locuințe.

În Municipiul Câmpia-Turzii au fost înregistrate 580 de cereri în vederea obținerii unei locuințe. Pentru rezolvarea acestei probleme au fost alocate fonduri pentru construirea de locuințe. În anul 2009 a fost planificată construirea unui bloc de locuințe sociale cu 44 apartamente și reabilitarea a 60 de locuințe sociale.  

La Turda a fost înființat un contract de finanțare nerambursabilă cu Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin Direcția de Muncă și Protecție Socială pentru Proiectul: „CENTRUL SOCIAL DE URGENȚĂ PENTRU PERSOANELE FĂRĂ ADĂPOST » care se realizează în cadrul programului național Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea de centre sociale de urgență.

 

Servicii sociale

 

                Județul Cluj a fost unul dintre primele județe în care procesul de acreditare a furnizorilor de servicii sociale a fost demarat. Comisia de acreditare și, respectiv, Secretariatul tehnic al comisiei și-au început activitatea imediat după intrarea în vigoare a legislației specifice.

Din păcate în trecut nu a existat o bază de date privind furnizorii de servicii sociale, de aceea este greu de apreciat în termeni cantitativi care este starea actuală a procesului de acreditare.

Pentru a ilustra acest proces am pornit de la a căuta o baza de date cuprinzând organizațiile nonguvernamentale care oferă servicii sociale. Concluzia pe care am desprins-o din această căutare a relevat faptul că, în acest moment, nu există o bază unitară, reală, funcțională și complexă, referitoare la organizațiile nonguvernamentale. Acest lucru va fi realizat cu ocazia acreditării. Prin urmare, pentru a ne crea o imagine aproximativă despre ce înseamnă fenomenul ONG, am utilizat pe lângă datele noastre, o serie de date existente în „Ghidurile sociale” editate în anii: 1994, 1996, 1997, 1998, prin grija doamnei Denizia Gal, precum și informații oferite și de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (DGASPC)

 

Situația ONG-urilor în județul Cluj

 

GHID SOCIAL

1994

GHID SOCIAL

1996

GHID SOCIAL

1997

GHID SOCIAL

1998

 

DMSSF

2005

 

DGASPC

2005

Număr ONG-uri

41

 

46

128

122

84

51

 

 

Referitor la aceste date trebuie menționat faptul că pentru anii 1994 și 1996 au fost inventariate doar ONG-urile din Municipiul Cluj Napoca. Urmărind reprezentarea grafică putem observa că numărul acestora s-a diminuat, ceea ce ne permite să lansăm ideea că unele organizații neguvernamentale au avut doar un scop formal în oferirea de servicii sociale, sau au urmărit anumite interese, altele decât folosul comunității. Prin urmare multe din aceste ONG-uri înființate pentru diverse facilități economice în perioada anilor ’90, au dispărut.

 

La sfârșitul anului 2007 erau acreditați un număr de 67 de furnizori de servicii sociale, dintre aceștia 9 sunt furnizori publici de servicii sociale și 58 sunt furnizori din sectorul nonguvernamental.

La sfârșitul anului 2008 erau acreditați un număr de 58 de furnizori de servicii sociale. Dintre aceștia 10 sunt furnizori publici și 48 privați.  Această scădere se explică prin faptul că acreditarea se acordă pe o perioadă de 3 ani iar unii furnizori de servicii sociale fie au omis să depună o nouă cerere în timp util fie și-au încetat activitatea.

 

              

Deși reglementările legale privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2005, am constatat o oarecare lipsă de interes din acest punct de vedere. Astfel, în primele 6 luni ale anului 2005 au fost acreditați doar 3 furnizori, iar în ultimele 4 luni ale anului 2005, 22 de furnizori. Acest aspect se datorează volumului mare de muncă ce trebuie alocat întocmirii dosarului, dar și speranței că termenul de acreditare se va prelungi. Cum în luna decembrie 2005 încă nu era niciun semnal de prelungire a acestui termen, s-a ajuns în situația de a fi înregistrate, în ultimele doua săptămâni ale anului, 24 de dosare.

Anul 2006 a adus mai mult interes din partea furnizorilor de servicii sociale. Apropiata integrare europeană și existența fondurilor europene de finanțare ante/post aderare din acest sector, i-a motivat pe furnizorii de servicii sociale să facă demersurile necesare în vederea obținerii certificatului de acreditare.

Graficul următor prezintă o evoluție a acestui proces în județul Cluj.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

Anumite servicii nu sunt suficiente. Un segment descoperit încă  în județul Cluj este cel privind găzduirea persoanelor fără locuință, dar și cel privind prevenirea abandonului școlar sau orientarea școlară.

Socializarea și petrecerea timpului liber este un segment foarte bine dezvoltat și este adesea folosit, prin activitățile desfășurate și ca o cale de educare alternativă, pentru prevenirea abandonului școlar și dezvoltarea anumitor deprinderi.

Este un fapt încurajator că sunt foarte bine reprezentate serviciile de consiliere, informare și suport pentru că aceștia sunt primii pași pentru a scoate o persoană din situația de dependență și pentru dobândirea unei vieți autonome.

Pregătirea și distribuirea hranei este de asemenea un serviciu care trebuie sprijinit, deoarece nivelul de ofertă în acest sector nu acoperă încă nevoile reale.

Resursele financiare ale furnizorilor provin în mare parte din contribuții ale partenerilor și adeseori serviciile furnizate sunt condiționate de susținătorii financiari. Dezvoltarea anumitor servicii nu se face având la bază studii serioase privind nevoia comunității ci se furnizează acele servicii pentru care furnizorul primește finanțare sau are resurse umane, tehnice, financiare etc.

În anul 2006 în județul Cluj au beneficiat de subvenții de la bugetul de stat acordate organizațiilor neguvernamentale care au dezvoltat programe de servicii sociale conform Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială , 6 furnizori de servicii sociale, iar în anul 2007, 7 furnizori de servicii sociale.

În anul 2008 de subvenții de la bugetul de stat au beneficiat de 7 organizații non-guvernamentale. Din bugetele locale au beneficiat de subvenții un număr de 9 organizații non-guvernamentale. (Anexa 1)

Pe parcursul acestui an au fost înregistrate 26 cereri de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. Dintre aceștia au fost acreditați un număr de 25 furnizori, 23 din mediul privat și 2 din sectorul public.

Situația acreditării furnizorilor de servicii sociale 2008

 

 

 

 

ACTIVITATEA

 Comisiei Județene de Incluziune Socială

 

                Comisia s-a constituit în luna aprilie 2007 prin Ordinul Prefectului nr.225. Acest ordin a fost modificat, prin adăugarea unor noi membri. Actualmente Comisia este formată din 25 de membri, reprezentanți ai unor instituții publice, dar și reprezentanți ai unor organisme nonguvernamentale cu activități semnificative în domeniul incluziunii sociale. Președinte al acestei comisii este Prefectul Județului Cluj. (anexa 3-componența Comisiei de Incluziune Socială Cluj).

În prima ședință a fost adoptat regulamentul propriu de funcționare (anexa 2).

                A fost adoptat Planul județean antisărăcie și promovare a incluziunii sociale pe perioada 2006-2010. 

                S-a încercat cuantificarea fenomenului de excluziune socială. S-a cerut tuturor consiliilor locale din județul Cluj să identifice care sunt cauzele care expun persoanele riscului de excluziune socială și care este amploarea fenomenului.

                Din păcate, la această dată primăriile nu dispun de astfel de baze de date și nici de o metodologie de lucru. Autoritățile locale pot furniza doar date legate de cei care se adresează autorităților.

                S-a discutat despre importanța monitorizării acțiunilor cuprinse în Planul Județean Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale.

                De asemenea, au fost stabilite prioritățile județene în domeniul incluziunii sociale în perioada 2008-2010.

                Ședințele s-au desfășurat trimestrial.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

OBIECTIVE PRIORITARE JUDEȚENE

 

                I. Dezvoltarea în perioada 2006– 2010  a unui sistem funcțional de servicii care să asigure integrarea socială și profesională a tinerilor dezinstituționalizați / tineri delincvenți

Sub-obiective:

                 Creșterea ofertei de muncă pe durată nedeterminată pentru cel puțin 10% din grupurile țintă până în 2010, în mod special pentru tineri dezinstituționalizați / tineri delicvenți

         - Dublarea anuală a ofertei de formare profesională în conformitate cu tendințele înregistrate pe piața muncii pentru persoanele neocupate în muncă, în special pentru tineri dezinstituționalizați

                - Dezvoltarea unui sistem de monitorizare  a tinerilor dezinstituționalizați , care să permită identificare, consiliere pentru orientarea în carieră, găzduire în case sociale

 

                II. Facilitarea construcției de locuințe sociale și dezvoltarea infrastructurii județene (utilități, transport)

Sub-obiective:

        - Atragerea de fonduri nerambursabile pentru investiții în locuințe sociale

        - Dezvoltarea sistemului de utilități – electrice, gaze naturale, deșeuri, gestionarea altor surse de energie

 

III. Dezvoltarea în perioada 2006 – 2010  a unui sistem integrat  de servicii care să cuprindă femei/copii victime ale  violenței domestice, copii abuzați

Sub-obiective:

 -     Devoltarea  unor servicii  tip  centru de criză  pentru primirea în regim de urgență a persoanelor , victime ale violenței

-          Dezvoltarea în perioada 2006– 2010 de servicii integrate în cel puțin  2 localități ale județului pentru copii abuzați și victime ale violenței domestice

-       Creșterea accesibilității serviciilor medicale  de către persoanele victime ale abuzurilor

 

                IV. Dezvoltarea și diversificarea rețelei de servicii integrate pentru persoane marginalizate, persoanele cu handicap și persoane în situație de risc din județul Cluj

Sub-obiective:

                 -  Dezvoltarea activității de consiliere pentru  integrare în muncă a persoanelor cu handicap

-  Recuperarea, prevenirea instituționalizării și dezinstituționalizarea a cel puțin 10% din persoanele cu handicap până în 2010

-  Înființarea de centre sociale multifuncționale zonale pentru persoanele cu handicap etc.

 

V. Dezvoltarea unui sistem integrat de servicii pentru susținerea  persoanelor vârstnice

Sub-obiective:

       -  Prevenirea instituționalizării persoanelor vârstnice

-          Dezvoltarea sistemului de servicii sociale  specializate pentru asistență la domiciliu

-          Asigurarea veniturilor necesare susținerii chelturilor  curente pentru un trai decent

 

VI. Creșterea  capacității de autosusținere a populației de etnie romă

Sub-obiective:

 

      -  Reducerea abandonului școlar -  segmentul de învățământ primar -  în rândul elevilor  proveniți din familiile  de romi , cu 10%  până  în 2010

-   Creșterea ofertei de muncă pe durată nedeterminată cu  cel puțin 10 % pentru  populație de etnie  romă

-          Creșterea accesibilității femeilor de etnie romă la serviciile de planificare familială

 

 

 

 

 

 

 

Anexa 1

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Denumirea intituției de asistență socială sau organizația neguvernametală care a primit subvenția

Descrierea tipurilor de servicii sociale acordate

Numărul mediu de beneficiari de servicii sociale în perioada raportată

Subvenți acordate de la:

bugetul de stat                     - lei -

bugetul local                      -  lei -

donații sau sponsorizări                                     - lei .-

A.

B.

C.

1

2

3

4

1.

Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie

servicii sociale specializate

145

154.860

0

205.191

2.

Asociatia de Ajutor Maltez in Romania

servicii sociale specializate

205

166.998

36.430

639.668

3.

Fundatia Crestina Diakonia

servicii sociale specializate

473

275.904

0

826.530

4.

Asociatia Caritas Eparhial Greco-Catolic

servicii sociale specializate

190

66.000

85.305

142.898

5.

Asociatia de Caritate Proiect Theodora

servicii sociale specializate

80

85.440

0

775.784

6.

Societatea Romana de Cancer

servicii sociale primare

50

53.400

0

25.727

7.

Asociatia de Caritate Blythswood

servicii sociale specializate

10

10.680

0

143.694

8.

Asociatia Filantropica Medical-Crestina Christiana

servicii sociale primare

155

0

149.812

182.299

9.

Fundatia de Binefacere Christian Comunity Ministries

servicii sociale specializate

8

0

8.499

381.100

10.

Asociatia Providenta Gondviseles Fursorge

servicii sociale specializate

10

0

10.575

21.100

11.

Fundatia Prison Fellowship Romania

servicii sociale specializate

160

0

170.880

208.000

12.

Asociatia Femeilor Reformate din Ardeal -Casa Copiii Strazii Aksza

servicii sociale specializate

22

0

23.247

103.425

13.

Asociatia de Ajutor Familial Asistmed

servicii sociale specializate

70

0

73.384

200.480

14.

Fundatia de Caritate Herald

servicii sociale specializate

30

0

32.002

377.960

15.

Fundatia pentru Ingrijirea Varstnicului

servicii sociale specializate

120

0

108.870

169.052

16.

Uniunea Crestina din Romania

servicii sociale specializate

40

0

40.182

80.000

etc.

 

 

 

 

 

 

TOTAL

1.768

813.282

815.050

4.482.908

 

 

 

 

 

Anexa 2

Regulamentul de organizare Și funcȚionare al

Comisiei judeȚene pentru incluziune sociala

 

Prezentul regulament reprezintă un act cadru care își propune să reglementeze activitatea Comisiei judeȚene pentru incluziune sociala

 

Art.1 Structura

(1)Președinte - Prefectul Județului Cluj

(2) Comisia  se compune din reprezentanți ai serviciilor publice deconcentrate, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, reprezentanți ai consiliilor locale și ai Consiliului Județean.

(3) Secretariatul tehnic este asigurat de Direcția de Muncă și Protecție Socială .

 

Art.2 Atribuțiile Comisiei

(1) Atribuțiile Comisiei sunt cele prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1217 din 06 septembrie 2006 privind constituirea mecanismului național pentru promovarea incluziunii sociale în România:

a) elaborează și aprobă planul județean din domeniul incluziunii sociale și protecției sociale;

 b) monitorizează realizarea obiectivelor prevăzute în planurile județene și efectuează informări periodice cu privire la situația și evoluția stării sociale a județului;

 c) prezintă periodic Comisiei naționale informări asupra stadiului de realizare a priorităților asumate prin planul județean anual.

(2) Președintele Comisiei conduce ședințele acesteia.

(3) Secretariatul Comisiei întocmește procesul - verbal al ședinței și îndeplinește procedura de convocare a membrilor.

 

Art.3 Ședințele Comisiei

(1) Convocarea membrilor, precum și a altor părți interesate se face cu cel puțin 24 de ore înainte de ședință, în scris sau verbal.

(2) Comisia se întrunește în ședințe ordinare o dată pe trimestru, convocarea ședințelor extraordinare are loc ori de cate ori se impune datorită urgenței situațiilor apărute.

(3) Prezența membrilor la ședință este obligatorie.

(4) Ședințele se desfășoară în prezența a jumătate plus 1 din membrii Comisiei.

(5) În cazul în care nu se întrunește cvorumul (numărul membrilor necesar pentru desfășurarea în condiții de legalitate a ședinței), se va proceda la o nouă convocare a membrilor acesteia. Ședința următoare nu poate fi stabilită mai târziu de 5 zile lucrătoare față de precedenta.

(6) Deciziile se iau, prin vot deschis, cu majoritatea simplă a celor prezenți.

(7) Declarațiile verbale ale celor audiați, concluziile și rezultatul votului se consemnează în procesul-verbal al ședinței de către membrii secretariatului, act ce va fi semnat de toți membrii prezenți.

Opiniile separate se includ în același proces-verbal și vor fi semnate de membrii cărora le aparțin.

 

 Art.4 Pierderea calității de membru

(1) Calitatea de membru se pierde în următoarele situații:

a) renunțarea unilaterală, în formă scrisă;

b) înlocuirea pe baza dispoziției conducătorului instituției pe care o reprezintă

c) pierderea calității de angajat al instituției pe care o reprezintă.

 

Art.5 Dispoziții finale

(1) Propunerile de modificare a Regulamentului se fac de oricare dintre membri

și sunt supuse aprobării plenului.

(2) Dispozițiile prezentului regulament vor fi modificate în concordanță cu ultimele modificări legale incidente în domeniu.

 

Aprobat în ședința din data de 27.06.2007

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa 3

Componența Comisiei de Incluziune Socială Cluj

Nr. crt.

NUMELE ȘI PRENUMELE

INSTITUȚIA

1.        

FLORICA ANA CIMPEAN

DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ CLUJ

2.        

SIMONA STUPAR

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI CLUJ

3.        

IRINA ISOC

AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PRESTAȚII SOCIALE

4.        

EUGEN MOLDOVAN

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI CLUJ

5.        

CRISTIAN HETEA

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU ROMI- BIROUL REGIONAL NORD-VEST

6.        

OLGA MARKUS

INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN CLUJ

7.        

ALIN POP

CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ȘI  CONSILIERE ANTIDROG CLUJ

8.        

NICOLAE DEMIAN

INSPECȚIA  SOCIALĂ REGIONALĂ

9.        

ELENA GĂDĂLEAN

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ

CLUJ

10.     

FILIP CARMI IONATAN

AUTORITATEA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ A JUDEȚULUI CLUJ

11.     

ANA MARIA CHICIUDEAN

AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ CLUJ

12.     

COSNAROVICI SORIN

CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI CLUJ

13.     

NICOLETA MOLNAR

CONSILIUL JUDEȚEAN-

DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIE A DREPTURILOR COPILULUI

14.     

GEORGETA SOMEȘFĂLEAN

CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII CLUJ

15.     

RADU ADRIAN MIHALCA

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU TURISM –REPREZENTAREA TERITORIALĂ CLUJ-MARAMUREȘ-SĂLAJ

16.     

VALER SORIN MORAR

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ NAPOCA

 

17.     

MIRCEA GLIGAN

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CÂMPIA TURZII

18.     

DENISA NAPAU

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

TURDA

19.     

FLORIN CRISTEA

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

DEJ

20.     

VALER ROTAR

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

GHERLA

21.     

MARIAN BRANDAȘI

PRIMĂRIA ORAȘULUI

 HUEDIN

22.     

ZOICAS EUGEN

PRIMARIA IARA

23.     

LIȘCAN MELANIA

DIRECȚIA REGIONALA DE STATISTICA

24.     

ILCAS VALENTIN

CARTEL ALFA

25.     

MOTEI VALENTIN

PRISON FELLOWSHIP ROMANIA